Totul este interacțiune | All is Interaction

Modelele din trecut nu au cum să rămână valabile și în viitor. Atunci când științifico-fantasticul va deveni realitate, arhitectura va trebui să se deplaseze dincolo de reprezentare, dincolo de tendințele fixe și finite care proclamă ce ar trebui să fie arhitectura, spre ceea ce ea ar putea fi. Arhitectura din zilele noastre trebuie să participe și să se implice în mediile extrem de bogate în informații care ne modelează viețile prin construirea unor cadre care să permită schimbarea și să îmbrățișeze necunoscutul.

Models of the past cannot operate as blueprints for our future. When science fiction has become fact architecture today has to move beyond representation, beyond the fixed and finite tendencies that declare what architecture should be and work towards what it could be. Architecture today must participate and engage with the information-rich environments that are shaping our lives by constructing frameworks that allow for change and embrace the unknown.

Arhitectura noastră va simți.

Arhitectura noastră se va autostructura.

Arhitectura noastră va fi conștientă de ea însăși.

Arhitectura noastră își va formula obiective.

Arhitectura noastră va trece dincolo de formă.

Arhitectura noastră se va întemeia pe timp, va exista în funcție de o durată concretă.

Arhitectura noastră va considera robotica drept obiect al cercetării arhitecturale.

Arhitectura noastră va depăși ceea ce este fix și finit și se va deplasa spre

ceea ce este dinamic și în evoluție.

Arhitectura noastră va eșua, va eșua mai răsunător și va eșua mai bine.

Arhitectura noastră va fi emotivă.

Arhitectura noastră va învăța.

Arhitectura noastră va crea spațiu.

Arhitectura noastră va construi un cadru simbiotic constituind un sistem ecologic om-mașină.

Arhitectura noastră se va juca.

Arhitectura noastră va stimula.

Arhitectura noastră se va plictisi.

Arhitectura noastră va anticipa.

Arhitectura noastră va facilita.

Arhitectura noastră va…

text: Theodore Spyropoulos / Stephen Spyropoulos

Our architecture will sense.

Our architecture will self-structure

Our architecture will be self-aware

Our architecture will construct goals.

Our architecture will move beyond form.

Our architecture will be time based and durational.

Our architecture will reconsider robotics as a subject of architectural enquiry.

Our architecture will move beyond the fixed and finite towards

the dynamic and evolving.

Our architecture will fail, fail harder, and fail better.

Our architecture will be emotive.

Our architecture will learn.

Our architecture will create space.

Our architecture will construct a symbiotic framework as human / machine ecology.

Our architecture will play.

Our architecture will stimulate.

Our architecture will get bored.

Our architecture will anticipate.

Our architecture will enable.

Our architecture will…

text: Theodore Spyropoulos / Stephen Spyropoulos